Pe scurt

  • Legea nu folosește expresia „pensie alimentară”, ci vorbește despre obligația de întreținere și despre contribuția părinților la cheltuielile copilului.
  • Părinții datorează întreținere copilului minor și, dacă își continuă studiile, copilului devenit major, cel mult până la 26 de ani (art. 499 C. civ.).
  • Plafoanele din art. 529 C. civ. sunt maxime, nu procente fixe; întreținerea totală datorată de un părinte nu poate depăși 1/2 din venitul lunar net.
  • În acordul notarial, cea mai clară formulare este o sumă fixă, cu dată și modalitate de plată, plus regula pentru cheltuielile extraordinare.
  • După divorț, suma poate fi modificată de instanța de tutelă dacă împrejurările se schimbă (art. 403 C. civ.).

Ce înseamnă „pensie alimentară” în termeni juridici

„Pensie alimentară” este expresia folosită în viața de zi cu zi. Codul civil vorbește despre obligația de întreținere și, în contextul divorțului, despre contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Această contribuție este unul dintre cele patru aspecte asupra cărora părinții trebuie să se înțeleagă pentru a putea divorța la notar (art. 375 alin. (2) C. civ.). Celelalte trei sunt explicate în ghidul despre divorțul la notar cu copii minori.

Cine datorează întreținerea și până când

Părinții datorează întreținere copilului minor, în solidar (art. 499 C. civ.). Obligația nu încetează automat la majorat: părinții datorează întreținere și copilului devenit major care își continuă studiile, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani (art. 499 alin. (3) C. civ.).

Acordul notarial se încheie pentru copiii minori. Dacă vreți să prevedeți de pe acum ce se întâmplă când copilul devine major și continuă studiile, discutați cu notarul cum se poate formula acest lucru.

Cât poate fi: plafoanele din art. 529 C. civ.

Întreținerea se stabilește potrivit nevoii celui care o cere și mijloacelor celui care urmează să o plătească (art. 529 alin. (1) C. civ.). Când este datorată de un părinte, legea stabilește limite maxime raportate la venitul lunar net al acestuia (art. 529 alin. (2) C. civ.):

Limitele maxime ale întreținerii datorate de părinte
Numărul copiilorLimita maximă din venitul lunar net
Un copilpână la 1/4
Doi copiipână la 1/3
Trei sau mai mulți copiipână la 1/2

Întreținerea datorată copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al părintelui (art. 529 alin. (3) C. civ.).

Plafoane, nu procente fixe

Fracțiile de 1/4, 1/3 și 1/2 sunt limite superioare. Legea nu spune că pensia „este” 25% din venit, ci că poate ajunge până la acest nivel, în funcție de nevoile copilului și de posibilitățile părintelui. Părinții pot conveni o sumă mai mică, adaptată situației lor.

Dacă părinții pot conveni o contribuție peste aceste plafoane, de exemplu când părintele are venituri mari și dorește să plătească mai mult, este o întrebare de pus notarului.

Cum se stabilește contribuția în acordul notarial

La notar nu există o „instanță” care să calculeze pensia: părinții o stabilesc prin acord, iar acordul se autentifică la termen, după ancheta socială. Pentru ca înțelegerea să fie clară și ușor de respectat, se recomandă:

  • o sumă fixă în lei, lunară, pentru fiecare copil sau pentru toți copiii – mai previzibilă decât un procent dintr-un venit care se poate schimba;
  • data plății și modalitatea de plată, de preferat transfer bancar, care lasă o evidență clară;
  • contribuții în natură, dacă le doriți – de exemplu, un părinte plătește direct taxa de grădiniță sau abonamentul la o activitate –, descrise precis, pentru a nu se suprapune cu suma lunară;
  • cheltuielile extraordinare (tratamente medicale, aparat dentar, taxe școlare, tabere) și proporția în care le suportă fiecare părinte, pe bază de documente.

Exemple concrete de clauze și o structură orientativă a acordului găsiți în ghidul despre acordul parental la divorț.

Exemplu de calcul ipotetic

Exemplu ipotetic

Să presupunem că Vlad are un venit lunar net de 6.000 lei (sumă inventată, folosită doar pentru ilustrare) și nu datorează întreținere altor persoane. Limitele maxime ar fi:

  • pentru un copil: până la 1/4, adică până la 1.500 lei pe lună;
  • pentru doi copii: până la 1/3, adică până la 2.000 lei pe lună în total;
  • pentru trei sau mai mulți copii: până la 1/2, adică până la 3.000 lei pe lună în total.

Vlad și fosta soție au un singur copil, care locuiește cu mama. Ținând seama de cheltuielile reale ale copilului și de faptul că mama contribuie și ea, convin o sumă fixă de 1.100 lei pe lună, plătită prin transfer până pe data de 5, plus jumătate din cheltuielile medicale neprevăzute. Suma se încadrează sub plafonul de 1.500 lei.

Modificarea ulterioară a pensiei

Suma convenită la divorț nu rămâne neapărat aceeași pentru totdeauna. Dacă împrejurările se schimbă – venitul unui părinte crește sau scade, nevoile copilului se modifică –, instanța de tutelă poate modifica măsurile privind drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a altor persoane prevăzute de lege (art. 403 C. civ.). Modificarea nu se face, așadar, printr-o simplă înțelegere verbală.

Pentru procedurile judiciare de majorare a pensiei de întreținere, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 36/2026 pronunțată în dezlegarea unor chestiuni de drept, că nu sunt obligatorii nici ascultarea copilului care a împlinit 10 ani, nici ancheta psihosocială. Regula privește procesul din instanță, nu divorțul la notar.

Ce faceți dacă pensia nu se plătește

Dacă părintele obligat nu plătește suma convenită, primul pas util este să păstrați evidența plăților și a restanțelor. Legea nr. 36/1995 prevede că actul notarial autentic care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității, ceea ce ar putea permite executarea silită fără un proces prealabil. Aplicarea acestei reguli la acordul parental se verifică cu notarul sau cu un avocat.

Situații speciale

  • Venituri variabile (activitate independentă, bonusuri). O sumă fixă, eventual cu o regulă clară pentru cheltuielile extraordinare, este mai ușor de aplicat decât un procent.
  • Mai mulți copii cu nevoi diferite. Acordul poate preciza suma pentru fiecare copil, astfel încât să fie clar ce se întâmplă când unul dintre ei devine major.
  • Un părinte locuiește în străinătate. Precizați moneda și contul în care se face plata; pentru procedură, vedeți divorțul la notar din străinătate.
  • Părinții nu se înțeleg asupra sumei. Fără acord asupra contribuției, condiția din art. 375 alin. (2) C. civ. nu este îndeplinită; diferențele dintre căi sunt explicate în ghidul divorț la notar sau în instanță.

Greșeli frecvente

  • Tratarea plafoanelor ca procente fixe („pensia este 25%”), deși ele sunt limite maxime.
  • Contribuția exprimată doar ca procent, fără sumă concretă, ceea ce generează dispute la fiecare schimbare de venit.
  • Lipsa unei reguli pentru cheltuielile extraordinare, cele mai frecvente surse de conflict după divorț.
  • Plăți în numerar fără dovadă, greu de demonstrat ulterior.
  • „Schimburi” între pensie și program sau bunuri din partaj – contribuția este un drept al copilului, nu o monedă de negociere între adulți.
  • Modificarea sumei prin înțelegere verbală, fără a urma calea prevăzută de lege.

Costul procedurii, inclusiv onorariul pentru acordul parental, este explicat în ghidul cât costă divorțul la notar.

Întrebări frecvente

Cât este pensia alimentară pentru un copil?

Legea nu stabilește o sumă fixă. Când întreținerea este datorată de un părinte, ea poate fi de până la 1/4 din venitul lunar net pentru un copil, până la 1/3 pentru doi copii și până la 1/2 pentru trei sau mai mulți (art. 529 alin. (2) C. civ.). La notar, părinții stabilesc ei înșiși suma, în limitele legii, ținând seama de nevoile copilului și de posibilitățile fiecăruia.

Se plătește pensie alimentară și după 18 ani?

Da, dacă copilul devenit major își continuă studiile: părinții îi datorează întreținere până la terminarea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani (art. 499 alin. (3) C. civ.). Modul în care această perioadă se reflectă în acordul notarial se discută cu notarul.

Putem stabili pensia la notar sau doar în instanță?

La divorțul la notar cu copii minori, contribuția părinților la cheltuielile copiilor este unul dintre aspectele asupra cărora soții trebuie să se înțeleagă (art. 375 alin. (2) C. civ.). Ea se stabilește prin acordul părinților, care se autentifică la termen. Dacă nu vă înțelegeți asupra sumei, divorțul nu poate fi făcut la notar.

Cum se modifică pensia alimentară după divorț?

Dacă împrejurările se schimbă, instanța de tutelă poate modifica măsurile privind copiii, inclusiv contribuția, la cererea oricăruia dintre părinți sau a altor persoane prevăzute de lege (art. 403 C. civ.). Potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 36/2026, în procesele de majorare a pensiei nu sunt obligatorii ascultarea copilului de peste 10 ani și ancheta psihosocială.

Ce înseamnă cheltuieli extraordinare în acordul parental?

Sunt cheltuieli care nu intră în suma lunară obișnuită, de exemplu tratamente medicale neprevăzute, aparat dentar, taxe școlare sau tabere. Legea nu le definește pentru acordul notarial, de aceea este util ca părinții să precizeze în acord ce cheltuieli includ, în ce proporție le suportă fiecare și cum se dovedesc.

Surse legislative și verificare

  1. Codul civil (Legea nr. 287/2009), forma consolidată — art. 264, 373–378, 382–388, 396–403, 529 — consultate în forma în vigoare. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  2. Codul civil, art. 529 – Cuantumul întreținerii — plafoanele de până la 1/4, 1/3 și 1/2 din venitul lunar net al părintelui. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  3. Codul civil, art. 396–403 – Efectele divorțului cu privire la copiii minori. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  4. Codul civil, art. 375 – Condițiile divorțului prin acordul soților pe cale administrativă sau notarială — alin. (2) în forma modificată prin Legea nr. 57/2026, în vigoare din 3 mai 2026. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  5. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013 — Secțiunea a 7-a „Procedura divorțului pe cale notarială”, art. 267–278. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  6. Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată — competența notarului public în procedura divorțului. Consultat la 18 noiembrie 2026.

Textul a fost verificat pe baza formelor în vigoare ale actelor normative la 18 noiembrie 2026. Legislația se poate modifica; consultați politica editorială pentru modul de actualizare și lista completă a surselor. Informațiile nu înlocuiesc verificarea făcută de notarul public în cazul concret.