Pe scurt
- Din 3 mai 2026, art. 375 alin. (2) C. civ. cere acordul părinților asupra a patru aspecte privind copiii; numele de familie nu mai este una dintre ele.
- Cu copii minori, divorțul pe cale administrativă se face doar la notar, nu la ofițerul de stare civilă.
- La notar se poate conveni numai exercitarea în comun a autorității părintești; autoritatea exclusivă a unui părinte o poate stabili doar instanța.
- Notarul cere o anchetă socială; dacă raportul arată că acordul privind autoritatea părintească sau locuința nu este în interesul copilului, cererea se respinge.
- Copilul care a împlinit 10 ani este ascultat obligatoriu.
- Onorariul minimal legal este de 1.200 lei fără TVA, la care se adaugă onorariul stabilit liber pentru acordul parental.
Condițiile divorțului la notar când aveți copii minori
Divorțul la notar se bazează pe acordul soților (art. 373 lit. a) C. civ.). Când există copii minori, legea adaugă condiții care urmăresc protejarea copilului. Concret, notarul poate constata desfacerea căsătoriei dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele cerințe:
- ambii soți sunt de acord cu divorțul și depun cererea împreună (art. 376 alin. (1) C. civ.);
- niciunul dintre soți nu beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială (art. 375 alin. (3) C. civ.);
- notarul este competent teritorial, adică are sediul în circumscripția judecătoriei (sau, în București, a Tribunalului București) unde s-a încheiat căsătoria ori unde se află ultima locuință comună – detalii în ghidul despre procedura divorțului la notar;
- părinții se înțeleg asupra tuturor aspectelor privind copiii, prevăzute de art. 375 alin. (2) C. civ.
Prin „copii minori” legea înțelege copiii comuni născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați (art. 375 alin. (1) C. civ.). Dacă toți copiii sunt deja majori, se aplică regulile din ghidul despre divorțul la notar fără copii minori.
Spre deosebire de cuplurile fără copii, părinții cu copii minori nu pot divorța la ofițerul de stare civilă: art. 375 alin. (2) C. civ. permite această procedură doar notarului public. Codul civil nu impune o durată minimă a căsătoriei.
Ce s-a schimbat în 2026
Legea nr. 57/2026, în vigoare de la 3 mai 2026, a eliminat din art. 375 alin. (2) C. civ. condiția ca soții să se înțeleagă asupra numelui de familie după divorț. Astăzi fiecare soț alege singur dacă păstrează numele din căsătorie sau revine la numele anterior, iar dacă nu alege, păstrează numele purtat în timpul căsătoriei (art. 383 C. civ.). Pentru detalii, consultați ghidul despre numele după divorț și analiza Legii nr. 57/2026.
Cele patru aspecte asupra cărora trebuie să vă înțelegeți
Înțelegerea părinților trebuie să fie completă. Dacă rămâne un singur aspect asupra căruia nu vă înțelegeți, condiția din art. 375 alin. (2) C. civ. nu este îndeplinită, iar divorțul nu poate fi constatat la notar.
| Aspect | Ce stabiliți concret | Ghid detaliat |
|---|---|---|
| Autoritatea părintească | Exercitarea ei de către ambii părinți | Acordul parental |
| Locuința copiilor | La care dintre părinți locuiește fiecare copil după divorț | Acordul parental |
| Legăturile personale | Programul în care părintele la care copilul nu locuiește îl vede și comunică cu el | Acordul parental |
| Contribuția părinților | Cum contribuie fiecare la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională | Pensia alimentară |
Autoritatea părintească: la notar, numai în comun
Regula după divorț este că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel (art. 397 C. civ.). Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte poate fi hotărâtă doar de instanță (art. 398 C. civ.).
Consecința practică este simplă: la notar se poate conveni exclusiv autoritatea părintească exercitată de amândoi. Dacă unul dintre părinți dorește autoritate exclusivă, divorțul nu se poate face la notar, oricât de bine s-ar înțelege soții în rest.
Autoritate comună nu înseamnă timp egal
Exercitarea în comun a autorității părintești privește deciziile despre copil. Ea nu presupune ca acesta să petreacă un timp egal la fiecare părinte; timpul se organizează prin stabilirea locuinței și a programului de legături personale.
„Custodie” sau autoritate părintească?
În limbajul obișnuit se vorbește despre „custodia copiilor după divorț”. Codul civil nu folosește însă acest termen. Ceea ce se numește colocvial „custodie” corespunde, în dreptul românesc, mai multor noțiuni distincte:
- Autoritatea părintească
- Ansamblul drepturilor și îndatoririlor părinților față de copil. La notar ea rămâne exercitată de ambii părinți (art. 397 C. civ.).
- Locuința copilului
- Locul unde copilul trăiește în mod obișnuit după divorț, la unul dintre părinți (art. 400–402 C. civ.).
- Legăturile personale
- Ceea ce se numește uzual „program de vizitare”: timpul petrecut și comunicarea dintre copil și părintele la care nu locuiește.
Prin urmare, formula „custodie comună” descrie, de regulă, autoritatea părintească exercitată de ambii părinți, cu locuința copilului stabilită la unul dintre ei. Dacă vă gândiți la un program în care copilul petrece perioade aproximativ egale la fiecare părinte, discutați cu notarul cum se poate formula locuința în acord.
Programul de legături personale
Programul stabilește când și cum petrece copilul timp cu părintele la care nu locuiește: weekenduri, zile din timpul săptămânii, vacanțe școlare, sărbători, zile de naștere, precum și comunicarea telefonică sau video. Cu cât programul este mai concret, cu atât sunt mai puține motive de conflict după divorț.
Programul face parte din înțelegerea transmisă autorității care efectuează ancheta socială și se autentifică la final, împreună cu celelalte aspecte privind copiii. Modul de redactare a unui program detaliat, cu exemple de clauze, este explicat în ghidul despre acordul parental la divorț.
Ancheta socială și ascultarea copilului
Ancheta socială
Când există copii minori, notarul sesizează autoritatea competentă și îi transmite proiectul acordului dintre părinți (art. 272 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995). La dosar se depune raportul de anchetă socială. În practică, ancheta este efectuată, de regulă, de serviciul public de asistență socială sau de autoritatea tutelară de la domiciliul copilului, iar în București de direcția generală de asistență socială și protecția copilului a sectorului.
Legea folosește expresia „anchetă socială”; termenul „anchetă psihosocială” apare în procedura din instanță (art. 396 C. civ.). Ce urmărește ancheta, cum vă pregătiți și ce efect are raportul aflați din ghidul dedicat anchetei sociale la divorț.
Ascultarea copilului
În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit 10 ani este obligatorie; copilul mai mic poate fi ascultat dacă autoritatea competentă consideră necesar (art. 264 C. civ.). Normele privind onorariile notariale menționează expres audierea minorilor în procedura divorțului, ceea ce confirmă că ascultarea are loc și în fața notarului. Momentul se stabilește cu notarul.
Ascultarea nu înseamnă că i se cere copilului să aleagă între părinți. Este bine să îi explicați, pe înțelesul vârstei lui, că poate spune liber ce simte și că decizia aparține adulților.
Procedura pas cu pas
- Pregătirea înțelegerii și a actelor. Discutați toate cele patru aspecte privind copiii și strângeți actele: actele de identitate, certificatul de căsătorie românesc în original, certificatele de naștere ale soților și ale copiilor. Lista completă se află în ghidul acte necesare pentru divorțul la notar.
- Depunerea cererii. Soții depun cererea împreună, la notarul competent (art. 376 alin. (1) C. civ.). Prin excepție, un soț poate fi reprezentat la depunere de un mandatar cu procură autentică – vedeți divorțul la notar fără prezența unui soț. Cererea cuprinde declarația privind copiii minori și acordul de principiu al părinților, primește un număr din Registrul național de evidență a cererilor de divorț și se înregistrează după plata onorariului (art. 270–271 din Regulament).
- Termenul de reflecție de 30 de zile. Notarul acordă un termen legal de 30 de zile (art. 376 alin. (1) C. civ.), care nu poate fi scurtat.
- Sesizarea autorității și ancheta socială. Notarul transmite autorității competente proiectul acordului privind autoritatea părintească, locuința, legăturile personale și contribuția; raportul de anchetă socială se depune la dosar (art. 272 din Regulament).
- Ascultarea copilului. Copilul care a împlinit 10 ani este ascultat (art. 264 C. civ.).
- Prezentarea la termen. La expirarea termenului, soții se prezintă personal; notarul verifică dacă stăruie în divorț și dacă își exprimă consimțământul liber și neviciat (art. 376 alin. (3) C. civ.). Această prezență nu poate fi înlocuită prin procură.
- Autentificarea acordului părinților. După autentificarea acordului privind copiii, notarul întocmește încheierea de admitere (art. 273 din Regulament).
- Certificatul de divorț. Notarul eliberează certificatul de divorț, fără mențiuni despre culpă (art. 376 alin. (4) C. civ.). Căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului (art. 382 alin. (3) C. civ.).
Durata totală depinde în principal de momentul în care raportul de anchetă socială ajunge la dosar, care diferă de la o localitate la alta. Dacă raportul nu este gata la expirarea celor 30 de zile, întrebați notarul cum se stabilește noul termen. Mai multe despre etape și termene găsiți în ghidul cât durează divorțul la notar.
Checklist personalizat
Actele pentru divorțul la notar
-
Notarul verifică identitatea și face copii care se atașează cererii. Verificați valabilitatea actelor înainte de depunere.
-
Notarul face o copie legalizată pentru dosar și reține originalul până la eliberarea certificatului de divorț, când vi-l restituie cu mențiunea desfacerii căsătoriei.
-
Se atașează cererii în copie. Aduceți originalele, pentru ca notarul să poată verifica conformitatea copiilor.
-
Dacă adresele din actele de identitate nu arată o locuință comună, fiecare soț dă o declarație autentică pe propria răspundere privind ultima locuință comună.
-
Notarul înregistrează cererea după ce verifică plata onorariului. Întrebați dinainte suma totală și ce include.
-
Se atașează cererii în copie; aduceți originalele pentru verificare.
-
Exercitarea în comun a autorității părintești, locuința copiilor, programul de legături personale și contribuția fiecărui părinte la cheltuieli. Notarul îl transmite autorității competente pentru ancheta socială, iar la termen acordul se autentifică.
-
Ancheta socială se efectuează, de regulă, la locuința copilului. Asigurați-vă că puteți fi contactați și că sunteți disponibili pentru vizită.
-
Ascultarea copilului care a împlinit 10 ani este obligatorie în procedurile care îl privesc. Stabiliți cu notarul momentul.
-
Procura trebuie să cuprindă toate mențiunile necesare depunerii cererii. Ea nu înlocuiește prezența personală la termen.
-
De exemplu, pentru o procură autentificată de un notar străin. Formalitatea depinde de statul emitent.
-
Regulamentul cere certificatul de căsătorie emis de autoritățile române; transcrierea se face la serviciul de stare civilă înainte de divorț.
Lista cuprinde actele uzuale prevăzute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995. Notarul poate solicita documente suplimentare în funcție de situație. Bifele se salvează doar în acest browser.
Dacă raportul este nefavorabil sau nu vă înțelegeți
Legea prevede expres două situații în care cererea nu poate fi admisă la notar din cauza aspectelor privind copiii:
- raportul de anchetă socială arată că acordul privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind locuința copiilor nu este în interesul copilului (art. 375 alin. (2) C. civ.);
- părinții nu se înțeleg asupra exercitării în comun a drepturilor părintești (art. 376 alin. (5) C. civ.).
În ambele cazuri, notarul emite o dispoziție de respingere și îndrumă soții spre instanță. Împotriva respingerii nu există cale de atac, dar soții se pot adresa instanței, tot prin acord sau pe alt temei (art. 378 C. civ.). Cererea se respinge și dacă unul dintre soți declară la termen că nu mai stăruie în divorț sau dacă soții nu se prezintă. Pentru alte efecte ale divorțului asupra cărora soții nu se înțeleg, competența aparține instanței (art. 376 alin. (6) C. civ.). Diferențele dintre cele două căi sunt explicate în ghidul divorț la notar sau în instanță.
Cât costă divorțul la notar cu copii minori
Onorariul minimal legal pentru divorțul cu copii minori este de 1.200 lei, fără TVA (1.452 lei cu TVA de 21%). Este un prag minim: onorariul efectiv al fiecărui birou poate fi mai mare. Separat, onorariul pentru acordul parental în procedura divorțului se stabilește liber de notar (art. 9 alin. (1) pct. 3 din Normele privind onorariile minimale). Pot apărea și costuri pentru arhivare, copii legalizate sau, după caz, procură. Toate componentele sunt explicate în ghidul cât costă divorțul la notar.
Modificarea ulterioară a măsurilor privind copiii
Viața copiilor și a părinților se schimbă după divorț. Dacă împrejurările se modifică, măsurile privind drepturile și îndatoririle părinților față de copiii minori – locuința, programul de legături personale, contribuția – pot fi modificate de instanța de tutelă (art. 403 C. civ.). Cererea o poate face oricare dintre părinți, un alt membru de familie, copilul, instituția de ocrotire, instituția publică specializată sau procurorul. Pentru majorarea pensiei de întreținere, vedeți ghidul despre pensia alimentară după divorț.
Exemple ipotetice
Exemplu ipotetic
Ana și Mihai au doi copii, de 12 și de 7 ani. Au convenit autoritate părintească exercitată de amândoi, locuința copiilor la Ana, un program de legături personale cu weekenduri alternative și jumătate din vacanțe la Mihai, precum și o sumă lunară fixă plătită de Mihai până pe data de 5 a fiecărei luni, cu cheltuielile medicale neprevăzute împărțite egal. Depun cererea împreună, notarul sesizează autoritatea competentă, iar fiul de 12 ani este ascultat. Raportul de anchetă socială este favorabil. La termen, amândoi declară că stăruie în divorț, acordul se autentifică și notarul eliberează certificatul de divorț.
Exemplu ipotetic
Ioana și Radu sunt de acord să divorțeze și se înțeleg asupra locuinței fiicei lor, dar Radu dorește ca Ioana să exercite singură autoritatea părintească, deoarece el urmează să lucreze mult timp departe. Pentru că exercitarea autorității părintești de către un singur părinte poate fi hotărâtă doar de instanță, această variantă nu este posibilă la notar. Fie convin autoritate părintească comună, fie se adresează instanței.
Situații speciale
- Copii de vârste diferite. Fiecare copil care a împlinit 10 ani este ascultat; pentru frați se pot stabili programe diferite, adaptate vârstei fiecăruia.
- Un părinte locuiește în străinătate. Cererea poate fi depusă prin mandatar, dar prezența personală la termen rămâne obligatorie. Vedeți ghidul despre divorțul la notar din străinătate.
- Bunurile comune. Partajul nu este o condiție a divorțului și nu se face automat; îl puteți face separat – vedeți partajul după divorț.
- București și Ilfov. Regulile de competență teritorială sunt explicate în ghidurile pentru București și Ilfov.
Greșeli frecvente
- Depunerea cererii înainte de o înțelegere completă. Un acord „de principiu” fără program concret sau fără o sumă clară a contribuției produce discuții tocmai în etapa anchetei și la termen.
- Convingerea că notarul poate acorda autoritate exclusivă unui părinte. Doar instanța o poate face (art. 398 C. civ.).
- Confuzia dintre „custodie” și locuința copilului. Părintele la care copilul nu locuiește își păstrează autoritatea părintească și dreptul la legături personale.
- Presiuni asupra copilului înaintea ascultării. Copilul nu trebuie pregătit să spună anumite lucruri și nici pus să aleagă între părinți.
- Lipsa la termen sau trimiterea unui mandatar. La termen ambii soți trebuie să fie prezenți personal.
- Ideea că acordul nu mai poate fi schimbat niciodată. Dacă împrejurările se schimbă, măsurile pot fi modificate de instanța de tutelă (art. 403 C. civ.).
Dacă nu sunteți siguri că situația dumneavoastră se încadrează în condițiile legale, puteți folosi testul orientativ Pot divorța la notar? sau puteți parcurge întrebările frecvente.
Întrebări frecvente
Pot divorța la notar dacă am un copil minor?
Da, dacă amândoi soții sunt de acord cu divorțul și se înțeleg asupra tuturor aspectelor privind copilul: exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, locuința copilului, legăturile personale și contribuția la cheltuieli. Notarul cere o anchetă socială, iar copilul care a împlinit 10 ani este ascultat. Cu copii minori, procedura este posibilă doar la notar, nu la ofițerul de stare civilă.
Se poate stabili la notar ca un singur părinte să aibă autoritatea părintească?
Nu. După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, iar exercitarea ei de către un singur părinte poate fi hotărâtă doar de instanță (art. 397–398 C. civ.). Dacă doriți această soluție, trebuie să vă adresați instanței.
Ce înseamnă custodia copilului după divorț?
Codul civil nu folosește termenul „custodie”. Legea vorbește despre autoritatea părintească (deciziile privind copilul), locuința copilului (unde trăiește în mod obișnuit) și legăturile personale (programul cu părintele la care nu locuiește). Ceea ce se numește colocvial „custodie comună” corespunde, de regulă, autorității părintești exercitate de ambii părinți.
Copilul trebuie să vină la notar?
Copilul care a împlinit 10 ani trebuie ascultat, deoarece ascultarea este obligatorie în procedurile care îl privesc (art. 264 C. civ.). Copilul mai mic poate fi ascultat dacă autoritatea competentă consideră necesar. Stabiliți cu notarul momentul ascultării, astfel încât să fie cât mai puțin stresant pentru copil.
Ce se întâmplă dacă ancheta socială este nefavorabilă?
Dacă raportul arată că acordul privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind locuința copiilor nu este în interesul copilului, notarul respinge cererea și vă îndrumă spre instanță (art. 375 alin. (2) și art. 376 alin. (5) C. civ.). Împotriva respingerii nu există cale de atac, dar vă puteți adresa instanței.
Programul de vizitare mai poate fi modificat după divorț?
Da. Dacă împrejurările se schimbă, instanța de tutelă poate modifica măsurile privind copiii, inclusiv programul de legături personale, la cererea oricăruia dintre părinți sau a altor persoane prevăzute de lege (art. 403 C. civ.).
Surse legislative și verificare
- Codul civil, art. 375 – Condițiile divorțului prin acordul soților pe cale administrativă sau notarială — alin. (2) în forma modificată prin Legea nr. 57/2026, în vigoare din 3 mai 2026. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Codul civil, art. 376 – Procedura (termenul de reflecție de 30 de zile, procura, prezența personală) — alin. (5) în forma modificată prin Legea nr. 57/2026. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Codul civil, art. 264 – Ascultarea copilului — obligatorie pentru copilul care a împlinit 10 ani, în procedurile administrative sau judiciare care îl privesc. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Codul civil, art. 396–403 – Efectele divorțului cu privire la copiii minori. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Codul civil, art. 377–378 – Mențiunea în actul de căsătorie; refuzul notarului public. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Codul civil, art. 383 – Numele de familie după divorț — în forma modificată prin Legea nr. 57/2026, în vigoare din 3 mai 2026. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil — Monitorul Oficial nr. 364 din 30 aprilie 2026; modifică art. 375 alin. (2), art. 376 alin. (5) și art. 383. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013 — Secțiunea a 7-a „Procedura divorțului pe cale notarială”, art. 267–278. Consultat la 18 noiembrie 2026.
- Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024 — anexa nr. 1 pct. 26 (divorț); art. 9 alin. (1) pct. 3 (acordul parental – onorariu stabilit liber); completate prin Ordinul nr. 2.864/C/2024. Consultat la 18 noiembrie 2026.
Textul a fost verificat pe baza formelor în vigoare ale actelor normative la 18 noiembrie 2026. Legislația se poate modifica; consultați politica editorială pentru modul de actualizare și lista completă a surselor. Informațiile nu înlocuiesc verificarea făcută de notarul public în cazul concret.