Pe scurt

  • Conținutul minim este stabilit de art. 375 alin. (2) C. civ.: autoritate părintească comună, locuință, legături personale și contribuție.
  • Proiectul acordului se transmite autorității care efectuează ancheta socială; acordul se autentifică la termen, după depunerea raportului.
  • Un program de legături personale bun precizează zile, ore, predarea copilului, vacanțe, sărbători și comunicarea la distanță.
  • Contribuția se formulează cel mai clar ca sumă fixă, cu dată și modalitate de plată, plus regula pentru cheltuielile extraordinare.
  • Onorariul pentru acordul parental se stabilește liber de notar, separat de onorariul minimal al divorțului.

Ce este acordul parental și când se autentifică

Codul civil permite divorțul la notar al părinților cu copii minori numai dacă aceștia convin asupra tuturor aspectelor privind copiii (art. 375 alin. (2) C. civ.). Această înțelegere este numită uzual „acord parental”; expresia apare și în normele privind onorariile notariale, care vorbesc despre „acordul parental în procedura divorțului”.

Acordul parcurge două momente:

  1. Proiectul. La înregistrarea cererii, notarul sesizează autoritatea competentă și îi transmite proiectul acordului privind autoritatea părintească, locuința copiilor, legăturile personale și contribuția părinților (art. 272 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995). Pe baza lui se efectuează ancheta socială.
  2. Autentificarea. La termen, dacă soții stăruie în divorț și consimțământul lor este liber, acordul părinților se autentifică, iar apoi notarul întocmește încheierea de admitere (art. 273 din Regulament).

Locul acordului în ansamblul procedurii este explicat în ghidul despre divorțul la notar cu copii minori.

Cele patru elemente obligatorii

1. Exercitarea în comun a autorității părintești

La notar, autoritatea părintească poate fi exercitată numai de ambii părinți. Exercitarea de către un singur părinte o poate hotărî doar instanța (art. 397–398 C. civ.). Clauza de bază consemnează această regulă, dar acordul poate fi util și dacă precizează cum se informează părinții reciproc despre școală, sănătate și activitățile copilului și cum se consultă înaintea deciziilor importante.

2. Locuința copilului

Acordul stabilește la care dintre părinți locuiește fiecare copil după divorț (art. 400–402 C. civ.). În practică, se indică părintele și, de regulă, adresa. Dacă aveți mai mulți copii, precizați locuința fiecăruia. Ancheta socială verifică, între altele, dacă înțelegerea privind locuința este în interesul copilului.

3. Legăturile personale

Este ceea ce se numește colocvial „program de vizitare”: modul în care copilul își păstrează relația cu părintele la care nu locuiește. Secțiunea următoare arată cum se poate formula concret.

4. Contribuția părinților la cheltuieli

Acordul stabilește cum contribuie fiecare părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională ale copilului – în limbaj uzual, pensia alimentară. Plafoanele legale și un exemplu de calcul se găsesc în ghidul dedicat.

Cum scrieți un program de legături personale concret

Un program vag („tatăl poate vedea copilul ori de câte ori dorește”) pare generos, dar lasă loc unor neînțelegeri după divorț. Un program bun răspunde la întrebările: când, cât timp, unde și cum are loc predarea copilului, ce se întâmplă în vacanțe și de sărbători și cum se procedează când o vizită nu poate avea loc.

Elementele unui program de legături personale (formulări ipotetice)
ElementExemplu de formulareCe clarifică
WeekenduriDin două în două săptămâni, de vineri de la ora 18:00 până duminică la ora 18:00Frecvența, orele de început și de sfârșit
Zile din săptămânăÎn fiecare miercuri, de la încheierea programului școlar până la ora 20:00Contactul dintre weekenduri
Predarea copiluluiPărintele care începe perioada preia copilul de la locuința celuilalt sau de la școalăCine se deplasează și unde
Vacanțe școlareCâte două săptămâni din vacanța de vară la fiecare părinte, cu perioadele comunicate până la o dată convenităÎmpărțirea și termenul de anunțare
SărbătoriCrăciunul și Paștele alternativ, în ani pari la un părinte și în ani impari la celălaltEvită negocierea anuală
Zile de naștereZiua copilului împărțită între părinți; ziua fiecărui părinte petrecută cu acel părinteMomentele cu încărcătură emoțională
CălătoriiPărintele care pleacă împreună cu copilul comunică celuilalt destinația, perioada și datele de contactInformarea reciprocă
Comunicare la distanțăConvorbiri telefonice sau video în anumite zile, la ore potrivite programului copiluluiLegătura în perioadele fără întâlniri
ReprogramareO vizită anulată din motive de sănătate se recuperează într-o perioadă convenităCe se întâmplă cu imprevizibilul

Adaptați programul vârstei copilului: pentru un copil mic, mulți părinți aleg întâlniri mai scurte și mai dese; pentru un adolescent, contează programul școlar și activitățile lui. Pentru călătoriile în străinătate cu copilul, întrebați notarul ce formalități suplimentare sunt necesare.

Clauzele privind contribuția la cheltuieli

Pentru a evita interpretări diferite, clauza de contribuție cuprinde, de regulă:

  • suma – o sumă fixă în lei, lunară, pentru fiecare copil sau pentru toți copiii;
  • data plății – de exemplu, până la o anumită zi a fiecărei luni;
  • modalitatea de plată – de exemplu, prin transfer bancar într-un cont indicat, ceea ce lasă o evidență clară;
  • cheltuielile extraordinare – cheltuieli medicale neprevăzute, tratamente, ochelari, aparat dentar, taxe școlare, tabere sau activități extrașcolare – și proporția în care le suportă fiecare părinte;
  • modul de dovedire – de exemplu, comunicarea documentelor justificative înaintea împărțirii unei cheltuieli extraordinare.

Contribuția trebuie să respecte limitele legale prevăzute pentru întreținerea datorată de părinte (art. 529 C. civ.). Ce înseamnă aceste limite, ce se întâmplă când copilul devine major și cum se modifică ulterior suma aflați din ghidul despre pensia alimentară după divorț.

Structură orientativă a unui acord parental

Schema de mai jos este doar o listă de verificare a temelor. Nu este un model de act cu valoare juridică: acordul se redactează și se autentifică de notar, în funcție de situația concretă a familiei.

  1. Identificarea părinților și a copiilor minori.
  2. Exercitarea în comun a autorității părintești și modul de informare reciprocă.
  3. Locuința fiecărui copil.
  4. Programul de legături personale: weekenduri, zile din săptămână, predarea copilului.
  5. Vacanțe școlare, sărbători, zile de naștere.
  6. Călătorii și comunicare la distanță.
  7. Contribuția lunară: sumă, dată, modalitate de plată.
  8. Cheltuielile extraordinare și împărțirea lor.
  9. Reguli pentru reprogramare și pentru comunicarea dintre părinți.

Clauzele contrare interesului copilului

Acordul nu poate fi folosit pentru a îndepărta un părinte din viața copilului sau pentru a „compensa” alte aspecte ale divorțului. De exemplu, o renunțare la orice contribuție în schimbul unei renunțări la program sau al unui bun din partaj ridică probleme. Ancheta socială urmărește tocmai ca înțelegerea privind autoritatea părintească și locuința să fie în interesul copilului (art. 375 alin. (2) C. civ.).

Cât costă acordul parental

Onorariul pentru acordul parental în procedura divorțului se stabilește liber de notar (art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. a) din Normele privind onorariile minimale). El se adaugă onorariului pentru divorțul cu copii minori, al cărui prag minim legal este de 1.200 lei, fără TVA. Întrebați notarul de la început care este suma totală. Toate costurile sunt explicate în ghidul cât costă divorțul la notar.

Ce valoare are acordul după autentificare

Acordul autentificat stabilește măsurile privind copiii după divorț. În privința sumelor datorate cu titlu de întreținere, Legea nr. 36/1995 prevede că actul autentic care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității; aplicarea acestei reguli la acordul parental se discută cu notarul.

Acordul nu este definitiv în sensul că nu ar mai putea fi schimbat niciodată: dacă împrejurările se modifică, instanța de tutelă poate modifica măsurile privind copiii (art. 403 C. civ.).

Exemplu ipotetic

Exemplu ipotetic

Elena și Cristian au o fiică de 9 ani. Primul lor proiect spunea doar că „tatăl va vedea copilul în weekend”. Discutând cu notarul, l-au precizat: weekend din două în două, de vineri seara până duminică seara, cu preluarea de la școală; miercuri după-amiaza; câte două săptămâni din vacanța de vară la fiecare părinte; Crăciunul alternativ; convorbiri video de două ori pe săptămână. Contribuția a fost formulată ca sumă fixă lunară, plătită prin transfer până pe data de 10, iar cheltuielile extraordinare se împart pe jumătate, pe bază de documente. Proiectul astfel precizat a fost transmis pentru ancheta socială și autentificat la termen.

Situații speciale

  • Părinți în localități diferite. Programul poate prevedea perioade mai lungi și mai rare, precizând cine suportă transportul copilului.
  • Un părinte în străinătate. Comunicarea la distanță și vacanțele devin elementele centrale; prezența personală la termen rămâne obligatorie – vedeți divorțul la notar din străinătate.
  • Mai mulți copii. Se pot stabili programe diferite pentru fiecare copil, în funcție de vârstă și de nevoi.
  • Neînțelegeri după autentificare. Modificarea măsurilor revine instanței de tutelă; vedeți și comparația divorț la notar sau în instanță.

Greșeli frecvente

  • Clauze vagi („după înțelegere”, „ori de câte ori”), care nu pot fi aplicate când apare un conflict.
  • Omisiunea vacanțelor și a sărbătorilor, care sunt, în practică, cele mai frecvente surse de dispută.
  • Contribuție exprimată ca procent dintr-un venit variabil, fără o sumă concretă și fără o regulă de calcul clară.
  • Lipsa unei reguli pentru cheltuielile extraordinare, cum ar fi tratamentele medicale sau taxele școlare.
  • Încercarea de a stabili autoritate părintească exclusivă, ceea ce la notar nu este posibil.
  • Folosirea unor modele găsite pe internet fără a le adapta copilului și familiei dumneavoastră.

Pentru documentele care însoțesc cererea, consultați lista de acte necesare pentru divorțul la notar.

Întrebări frecvente

Ce trebuie să conțină obligatoriu acordul parental?

Potrivit art. 375 alin. (2) C. civ., părinții trebuie să se înțeleagă asupra exercitării autorității părintești de către ambii părinți, a locuinței copiilor, a modalității de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare copil și a contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională. Lipsa înțelegerii asupra oricăruia dintre aceste aspecte împiedică divorțul la notar.

Când se semnează acordul parental la notar?

La depunerea cererii, notarul transmite proiectul acordului autorității care efectuează ancheta socială. Acordul se autentifică la termen, după depunerea raportului de anchetă socială, dacă soții stăruie în divorț; abia apoi notarul întocmește încheierea de admitere (art. 272–273 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995).

Cât de detaliat trebuie să fie programul de vizitare?

Legea nu impune un anumit grad de detaliere, dar un program concret previne conflictele. Este util să precizați weekendurile, zilele din săptămână, orele, cine preia copilul, vacanțele, sărbătorile, zilele de naștere și comunicarea la distanță. Clauzele vagi, de tipul „după înțelegere”, sunt greu de aplicat când părinții nu mai cad de acord.

Putem schimba acordul parental după divorț?

Dacă împrejurările se schimbă, instanța de tutelă poate modifica măsurile privind copiii, la cererea oricăruia dintre părinți sau a altor persoane prevăzute de lege (art. 403 C. civ.). Este bine ca acordul să fie gândit din start pentru câțiva ani, cu reguli pentru vacanțe și cheltuieli extraordinare.

Cât costă acordul parental?

Onorariul pentru acordul parental în procedura divorțului se stabilește liber de notar, potrivit art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. a) din Normele privind onorariile minimale. Se adaugă onorariului pentru divorțul cu copii minori, al cărui prag minim legal este de 1.200 lei fără TVA. Cereți notarului suma totală înainte de depunerea cererii.

Surse legislative și verificare

  1. Codul civil, art. 375 – Condițiile divorțului prin acordul soților pe cale administrativă sau notarială — alin. (2) în forma modificată prin Legea nr. 57/2026, în vigoare din 3 mai 2026. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  2. Codul civil, art. 396–403 – Efectele divorțului cu privire la copiii minori. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  3. Codul civil, art. 529 – Cuantumul întreținerii — plafoanele de până la 1/4, 1/3 și 1/2 din venitul lunar net al părintelui. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  4. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013 — Secțiunea a 7-a „Procedura divorțului pe cale notarială”, art. 267–278. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  5. Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024 — anexa nr. 1 pct. 26 (divorț); art. 9 alin. (1) pct. 3 (acordul parental – onorariu stabilit liber); completate prin Ordinul nr. 2.864/C/2024. Consultat la 18 noiembrie 2026.
  6. Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată — competența notarului public în procedura divorțului. Consultat la 18 noiembrie 2026.

Textul a fost verificat pe baza formelor în vigoare ale actelor normative la 18 noiembrie 2026. Legislația se poate modifica; consultați politica editorială pentru modul de actualizare și lista completă a surselor. Informațiile nu înlocuiesc verificarea făcută de notarul public în cazul concret.